{"id":1669,"date":"2018-02-09T01:09:07","date_gmt":"2018-02-09T09:09:07","guid":{"rendered":"http:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/?p=1669"},"modified":"2018-04-04T23:31:13","modified_gmt":"2018-04-05T06:31:13","slug":"scoaterea-bucurestiului-de-pe-harta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/?p=1669","title":{"rendered":"Scoaterea Bucurestiului de pe harta."},"content":{"rendered":"<p>Scoaterea Bucure\u0219tiului de pe hart\u0103<\/p>\n<p>Nu\u00a0obosesc s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc\u00a0mereu la profeticele\u00a0versuri ale lui\u00a0\u0218tefan Augustin Doina\u0219:<\/p>\n<p>\u0218i c\u00e2nd acest popor TEMBEL<br \/>\nVa\u00a0pl\u0103ti, pentru tot, pentru toate,<br \/>\nCe vei face, Doamne, cu el,<br \/>\n\u00cen CUMPLITA Ta bun\u0103tate?<\/p>\n<p>M-am\u00a0\u00eentrebat mereu, dup\u0103 ce am citit aceste versuri,\u00a0cum poate oare s\u0103 fie bunatatea divin\u0103, \u201ecumplit\u0103\u201d ? Ast\u0103zi, din p\u0103cate, \u0219tiu, dup\u0103 ce v\u0103d ce a f\u0103cut poporul rom\u00e2n cu el \u00eensu\u0219i dupa1989!<\/p>\n<p>Implicarea Rusiei \u015fi narcisismul lui Viktor Orban scot Bucure\u015ftiul de pe hart\u0103.<\/p>\n<p>Analiz\u0103 de Dan Dungaciu \u015fi de Petri\u015for Peiu 5 septembrie 2017<\/p>\n<p>Ce \u00eei lipse\u015fte politicii rom\u00e2ne\u015fti fa\u0163\u0103 de Ungaria ca s\u0103 devin\u0103 \u015fi mai ineficient\u0103? \u00cen ultima vreme, din ce \u00een ce mai pu\u0163ine lucruri. Iar dup\u0103 lipsa de reac\u0163ie la ultima vizit\u0103 a lui Vladimir Putin la Budapesta din 28 august 2017, aproape nimic.<\/p>\n<p>Nu e vorba despre vizita \u00een sine a pre\u015fedintelui rus sau diverse evenimente politice izolate, ci despre faptul c\u0103 aceast\u0103 vizit\u0103 (a \u015faptea \u00eent\u00e2lnire din 2010 \u00eencoace!), plus alte evolu\u0163ii, indic\u0103 dou\u0103 lucruri fundamentale.<br \/>\nPrimul, c\u0103 Rusia a g\u0103sit \u00een Ungaria un os bun de ros pentru obiectivele sale strategice \u00een spa\u0163iul euroatlantic, l-a apucat cu putere \u015fi nu \u00eei mai d\u0103 drumul, croindu-\u015fi drum tot mai ad\u00e2nc spre decizia strategic\u0103 european\u0103;<br \/>\nAl doilea, c\u0103 Ungaria are, \u00een raport cu regiunea \u015fi cu Rom\u00e2nia, un proiect \u2013 un proiect pentru care scopul scuz\u0103 mijloacele, de aici \u015fi disponibilitatea narcisist\u0103 a Ungariei de a se pune de fiecare dat\u0103 la dispozi\u0163ia unei Moscovei care \u015ftie de sute de ani s\u0103 fructifice iluzii ale unor lideri care confund\u0103 realitatea cu propriile lor ambi\u0163ii \u015fi resentimente.<\/p>\n<p>Iar \u00een func\u0163ie de acest proiect, pe care \u00eel vom decripta mai jos, vom putea m\u0103sura absen\u0163a proiectului regional rom\u00e2nesc \u015fi lipsa de eficacitate a abord\u0103rilor fa\u0163\u0103 de statul vecin ale c\u0103rui mize par, de fiecare dat\u0103, c\u0103 ne scap\u0103. Sau sunt percepute \u00eentr-un registru minor, de la isterie (dispute \u015fi polemici personalizate) la patetisme desuete (\u201eprietenie perfect\u0103\u201d).<\/p>\n<p>Vom face aceast\u0103 analiz\u0103 cu con\u015ftiin\u0163a clar\u0103 c\u0103 \u00eemplinirea limpede \u015fi f\u0103r\u0103 echivoc a reconcilierii rom\u00e2no-maghiare, at\u00e2t de mult clamat\u0103, ar fi fost o s\u0103rb\u0103torire \u00eempreun\u0103, Bucure\u015fti-Budapesta, a Centenarului rom\u00e2nesc. Ar fi fost cel mai puternic semnal de \u00eencredere pe care rom\u00e2nii l-ar fi putut transmite ungurilor, ungurii rom\u00e2nilor, iar \u00eempreun\u0103 spa\u0163iului euroatlantic \u015fi dincolo de el. Din p\u0103cate, ispita Rusiei \u015fi narcisismul Budapestei par s\u0103 ne duc\u0103 \u00een alt\u0103 direc\u0163ie. S\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd.<\/p>\n<p>Centura strategic\u0103 a autonomiilor etnice<br \/>\nAgenda regional\u0103 (geo)politic\u0103 a Budapestei cuprinde o miz\u0103 principal\u0103: autonomia pe baze etnice. Indiferent de situa\u0163ia intern\u0103 din state precum Rom\u00e2nia, Serbia, Slovacia sau Ucraina \u2013 diferite din multe puncte de vedere, oficialii maghiari cer acela\u015fi lucru, respectiv autonomia minorit\u0103\u0163ii maghiare \u00een fiecare dintre aceste state \u00een parte.<\/p>\n<p>O centur\u0103 de \u201eautonomii etnice\u201d ar trebui s\u0103 \u00eenconjoare Ungaria \u015fi e menit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 dou\u0103 lucruri, dincolo de satisfacerea orgoliului unei na\u0163iuni care are, uneori, pulsiuni imperiale: un ascendent strategic al Budapestei \u00een raport cu aceste state \u015fi, p\u00e2n\u0103 atunci, voturi (patriotice, fire\u015fte), pentru Viktor Orban \u015fi partidul de guvern\u0103m\u00e2nt. La schimb, Budapesta ofer\u0103 sprijin politic \u015fi financiar liderilor \u015fi partidele maghiare care \u00ee\u015fi asum\u0103 proiectele ei. Cu o singur\u0103 precizare: premierul Viktor Orban este un \u201ezeu egoist\u201d, de aceea, un asemenea proiect, presupune la schimb recunoa\u015fterea \u015fi acceptarea total\u0103 a liderului de la Budapesta \u015fi loialitate fa\u0163\u0103 de el.<\/p>\n<p>Cazul din Slovacia este peremptoriu din acest punct de vedere. \u00cen alegerile din 12 iunie 2010, Partidul Comunit\u0103\u0163ii Maghiare \u2013 radical \u00een viziuni \u015fi op\u0163iuni &#8211; nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 5% din votul popular \u015fi nu intr\u0103 \u00een parlament. Voturile acestui partid au mers la un partid nou constituit, Most-Hid (\u201ePodul\u201d, \u00een maghiar\u0103 \u015fi slovac\u0103), un partid maghiar proasp\u0103t, de alternativ\u0103 la Partidul Comunit\u0103\u0163ii Maghiare, constituit \u00een 2009 \u015fi care \u00eel acuz\u0103 pe cel din urm\u0103 de na\u0163ionalism radical, milit\u00e2nd, \u00een schimb, pentru cooperarea maghiaro-slovac\u0103. Pre\u015fedintele este etnic maghiar, vicepre\u015fedintele etnic slovac, iar electoratul este mixt. Pe aceast\u0103 platform\u0103 integra\u0163ionist\u0103, Most-Hid canibalizeaz\u0103 fostul partid al maghiarilor din Slovacia, intr\u0103 \u00een Parlament \u015fi devine unul dintre cele patru partide \u00een guvernul de coali\u0163ie.<\/p>\n<p>Afi\u0219 electoral al partidului Most-Hid, cu figura liderului, B\u00e9la Bug\u00e1r, fost pre\u015fedinte al Partidului Comunit\u0103\u0163ii Maghiare<\/p>\n<p>Ce face Budapesta? Dup\u0103 alegerile din 2010, Partidul lui Viktor Orban, FIDESZ, refuz\u0103 orice colaborare cu majoritatea politic\u0103 \u015fi nici nu recunoa\u015fte noile configura\u0163ii din r\u00e2ndul comunit\u0103\u0163ii maghiare. Partidul sus\u0163inut este \u00een continuare Partidul Comunit\u0103\u0163ii Maghiare, iar Most-Hid nici m\u0103car nu este recunoscut ca partid maghiar ca urmare a compozi\u0163iei mixte din cadrul s\u0103u. Lui Viktor Orban nu \u00eei plac impurit\u0103\u0163ile etnic-politice.<\/p>\n<p>Ungaria din Rom\u00e2nia<br \/>\nDup\u0103 cum a sesizat Eva S. Balogh \u00eentr-un articol publicat pe site-ul pe care \u00eel editeaz\u0103 (Hungarian Spectrum), radicalismul Budapestei \u00een cazul slovac este, p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile \u015fi specificul, ilustrat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. Expresia cea mai pregnant\u0103 s-a petrecut \u00een cursul acestui an, c\u00e2nd liderul UDMR, Kelemen Hunor, a f\u0103cut acele declara\u0163ii din 4 august 2017 care au contrariat, pe bun\u0103 dreptate, opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi maghiar\u0103, din Rom\u00e2nia. Afirma\u0163iile liderului UDMR din publica\u0163ia clujean\u0103 de limb\u0103 maghiar\u0103 Szabadsag dup\u0103 care \u201eRom\u00e2nii trebuie s\u0103 accepte c\u0103 noi nu vom putea \u015fi nici nu vrem s\u0103 s\u0103rb\u0103torim 2018\u201d (plus demararea, \u00een contrapartid\u0103, a proiectului \u201eO mie de ani \u00een Ardeal, o sut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia) pot s\u0103 fie \u2013 \u015fi sunt! &#8211; surprinz\u0103toare pentru publicul din Rom\u00e2nia. Pentru publicul din Ungaria, nu.<\/p>\n<p>\u00cen realitate, ele nu fac dec\u00e2t s\u0103 reproduc\u0103, cu alte cuvinte, declara\u0163iile anterioare ale ministrului de externe maghiar care a afirmat, ca justificare pentru interzicerea prezen\u0163ei diploma\u0163ilor maghiari la orice manifestare dedicat\u0103 Zilei Na\u0163ionale a Rom\u00e2niei, c\u0103: \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 poporul maghiar nu are nimic de s\u0103rb\u0103torit pe 1 decembrie, Ministerul de Externe a interzis fiec\u0103rui diplomat \u015fi fiec\u0103rui angajat sa participare la s\u0103rb\u0103torile na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti\u201d.<\/p>\n<p>Este limpede? Nici guvernul lui Viktor Orban nici UDMR-ul lui Kelemen Hunor nu au ce s\u0103rb\u0103tori de 1 decembrie. Liderul maghiarilor din Rom\u00e2nia \u015fi-a asumat explicit \u015fi public mesajul lui Viktor Orban, s-a predat \u015fi \u015fi-a asumat, la nivel de UDMR, \u00een pofida electoratului maghiar mai divers \u015fi mai subtil, agenda politic\u0103 a Budapestei.<\/p>\n<p>Victor Orban \u015fi Kelemen Hunor d\u00e2ndu-\u015fi m\u00e2na la Budapesta<\/p>\n<p>Cum s-a ajuns aici? Fisura \u00een r\u00e2ndul reprezent\u0103rii politice a maghiarilor din Rom\u00e2nia s-a produs odat\u0103 cu apari\u0163ia pe scena public\u0103 a Partidului Civic Maghiar, extrem \u015fi radicalizat, sus\u0163inut, printre al\u0163ii, de c\u0103tre Viktor Orban. Rela\u0163iile UDMR \u2013 un partid cu o reprezentare mai divers\u0103 \u015fi mai sofisticat\u0103, \u0163in\u00e2nd seama de varietatea publicului maghiar din Rom\u00e2nia &#8211; cu FIDESZ \u00een acel moment erau \u00een criz\u0103 major\u0103. Viktor Orban c\u0103uta atunci ceva radical \u015fi subordonat, chiar dac\u0103 mai mic la nivel cantitativ. Nu mai insist\u0103m aici c\u0103 proiectul Partidului Civic Maghiar \u015fi-a g\u0103sit adep\u0163i \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, din motive diferite, de aici \u015fi anumite prietenii de conjunctur\u0103 \u00eentre liderii de la Bucure\u015fti \u015fi Budapesta.<\/p>\n<p>\u00cen 2014 devine clar c\u0103 Partidul Civic Maghiar este un e\u015fec politic \u015fi este abandonat rapid. Viktor Orban schimb\u0103 tactica \u015fi se \u00eentoarce la UDMR; face campanie \u00een Rom\u00e2nia (Transilvania) pentru acest partid. UDMR r\u0103mas singurul reprezentant credibil \u015fi acceptat al maghiarilor din Rom\u00e2nia inclusiv la Budapesta. Nu exist\u0103 \u00eens\u0103 pr\u00e2nz gratis, iar Viktor Orban, cum spuneam, este un \u201ezeu gelos\u201d. Precum \u00een Slovacia, vrea garan\u0163ii \u015fi ascultare. Iar UDMR a acceptat acest joc. Pre\u0163ul nu poate dec\u00e2t s\u0103 fie intuit: sus\u0163inere politic\u0103 intern\u0103 \u015fi extern\u0103, sprijin financiar \u015fi&#8230; sprijin \u00een eventualitatea unor cazuri de condamnare \u00een Rom\u00e2nia. Precedentul exist\u0103 deja, iar vicepremierul Ungariei, Zsolt Semj\u00e9n, a promis deja protec\u0163ie tuturor ungurilor condamna\u0163i penal \u00een afara Ungariei.<\/p>\n<p>\u00cen analiza Evei Balogh pe care am invocat-o deja, sunt oferite exemple din presa maghiar\u0103 din Rom\u00e2nia care a c\u0103zut la examenul loialit\u0103\u0163ii nestr\u0103mutate fa\u0163\u0103 de Viktor Orban \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, s-au sufocat din lips\u0103 de&#8230; finan\u0163are (Erd\u00e9lyi Riport din Cluj Napoca este doar un exemplu).<\/p>\n<p>Ziari\u015ftii maghiari din Rom\u00e2nia au depl\u00e2ns situa\u0163ia, iar criticile la adresa oficialilor de la Budapesta, relatate de gazetari unguri one\u015fti, nu \u015fi-au mai g\u0103sit loc \u00een paginile unor publica\u0163ii de limb\u0103 maghiar\u0103 din Transilvania. Unii au fost chiar concedia\u0163i, cum e cazul lui Hug\u00f3 \u00c1goston, care a recunoscut c\u0103 motivele demiterii sale au fost, de fapt: \u201ecritica guvernului maghiar \u015fi a politicilor sale anti-democratice, mai cu seam\u0103 campania otr\u0103vit\u0103 \u015fi atitudinea fa\u0163\u0103 de pres\u0103, \u00een particular eliminarea cotidianului N\u00e9pszabads\u00e1g\u201d.<\/p>\n<p>Gestul lui Kelemen Hunor din 4 august este, din aceast\u0103 perspectiv\u0103, un v\u00e2rf de aisberg. Cele 9\/10 care nu se v\u0103d \u015fi stau scufundate sunt de fapt deplina adeziune a UDMR-ului la agenda (geo)politic\u0103 a Budapestei \u00een aceast\u0103 regiune.<\/p>\n<p>Centenarul care (nu) ne une\u015fte<br \/>\n\u00cen mod natural, cu un pic de inteligen\u0163\u0103, Rom\u00e2nia are toate datele s\u0103 s\u0103rb\u0103toreasc\u0103 senin 100 de ani de Rom\u00e2nie modern\u0103, independent\u0103 \u015fi mare. Beneficiara schimb\u0103rii esen\u0163iale de viziune istoric\u0103 de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, impecabil exprimat\u0103 de pre\u015fedintele american Woodrow Wilson \u2013 \u201eprincipiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ior\u201d, care devenea noua \u201eidee-for\u0163\u0103\u201d a istoriei \u015fi \u00een acest spa\u0163iu \u2013 Rom\u00e2nia nu are, \u00een realitate, nimic de \u00eemp\u0103r\u0163it cu niciunul dintre vecinii ei. Nici m\u0103car cu Ungaria!<\/p>\n<p>La vremea respectiv\u0103, Ungaria nu exista. Exista doar un Imperiu care a c\u0103zut la examenul istoriei la fel cum f\u0103cuser\u0103 \u015fi altele. Disputa rom\u00e2no-maghiar\u0103 pe acest dosar e ridicol\u0103 sau falsificat\u0103: dac\u0103 Budapesta are nemul\u0163umiri legate de soarta Imperiului Habsburgic (repet\u0103m, nu ale Ungariei, c\u0103ci aceasta nu exista atunci), acestea trebuie adresate nu Bucure\u015ftiului, ci&#8230; Washingtonului, c\u0103ci el a consfin\u0163it la implementarea acestui principiu, al\u0103turi de partenerii victorio\u015fi (Marea Britanie, Fran\u0163a etc.) \u00een r\u0103zboi. \u201ePax amaericana\u201d bazat\u0103 pe principiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor &#8211; asta \u00eenseamn\u0103, de fapt, Trianonul.<\/p>\n<p>Monumentul\u00a0\u00a0lui Woodrow Wilson din Praga<\/p>\n<p>Acesta este motivul pentru care ideea demult sugerat\u0103 de noi a unei statui a pre\u015fedintelui american Woodrow Wilson la Bucure\u015fti, inaugurat\u0103 cu ocazia Centenarului, ar fi nu doar o corec\u0163ie istoric\u0103 necesar\u0103, dar \u015fi un gest strategic esen\u0163ial. O m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103 Ungariei de a ne asuma, \u00eempreun\u0103, ce s-a petrecut acum 100 de ani.<\/p>\n<p>Din nefericire, Budapesta nu a str\u00e2ns m\u00e2na \u00eentins\u0103 a Bucure\u015ftiului \u00een perspectiva lui 2018 \u015fi e naiv s\u0103 credem c\u0103 va face asta. Dar m\u00e2na Bucure\u015ftiului trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentins\u0103! Chiar dac\u0103 Ungaria a ales, p\u00e2n\u0103 acum, o agend\u0103 de confruntare, chiar dac\u0103 nu explicit\u0103, \u015fi aceast\u0103 agend\u0103 nu pare c\u0103 se va schimba \u00een perspectiva Centenarului \u015fi a alegerilor din 2018 \u015fi a 100 de ani de Trianon din 2020. Este cel mai profund e\u015fec ale rela\u0163iei bilaterale de dup\u0103 1990!<\/p>\n<p>Motivele \u0163in de o anumit\u0103 dinamic\u0103 din ce \u00een ce mai evident\u0103, care s-a instalat la Budapesta, \u015fi care este perfect ilustrat\u0103 de jocul politic f\u0103r\u0103 plas\u0103 european\u0103 \u2013 dar cu o iluzorie plas\u0103 ruseasc\u0103! &#8211; pe care \u00eel face premierul Viktor Orban.<\/p>\n<p>Pentru cine \u00eei urm\u0103re\u015fte apari\u0163iile publice, acestea sunt tot mai ap\u0103sate, f\u0103r\u0103 re\u0163ineri, f\u0103r\u0103 linii ro\u015fii, f\u0103r\u0103 precau\u0163ii. \u00cen 21 iunie 2017, \u00eentr-o ie\u015fire public\u0103 \u00een care comemora amintirea unor oameni de stat maghiar interbelici, premierul Ungariei l-a considerat pe Amiralul Horty Miklos un \u201eom de stat excep\u0163ional\u201d. O asemenea afirma\u0163ie era de neconceput cu ani \u00een urm\u0103, dar ast\u0103zi, iat\u0103, devine ceva aproape firesc&#8230; \u015ei nu exist\u0103 nicio garan\u0163ie c\u0103 lucrurile se vor opri aici.<\/p>\n<p>Viktor Orban l\u00e2ng\u0103 o statuie a Amiralului Miklos Horty<\/p>\n<p>Alura de lider regional \u2013 cel pu\u0163in! \u2013 a lui Viktor Orban e din ce \u00een ce mai pregnant\u0103. \u201eEuropa Central\u0103 nu a avut a\u015fa de mult\u0103 influen\u0163\u0103 \u00een afacerile europene de la Casa arpadian\u0103 \u00eencoace sau poate de la Regele Matei\u201d \u2013 zice premierul, ritos, cu aluzie, evident, la politica Budapestei, iar evenimentul cel mai important pentru Europa \u00een ultimele 12 luni nu a fost nici alegerile preziden\u0163iale din Fran\u0163a, nici alegerile din SUA, ci&#8230; cooperarea f\u0103r\u0103 precedent a statelor Visegrad. Nici mai mult nici mai pu\u0163in!<\/p>\n<p>\u015ei \u00eenc\u0103: pentru premierul maghiar, Budapesta este singurul ora\u015f dintre Viena \u015fi Istanbul care este \u201eo metropol\u0103 capabil\u0103 s\u0103 serveasc\u0103 mai mult dec\u00e2t numai statul ungar\u201d.<\/p>\n<p>Sigur, \u00eentre timp, povestea cu \u201ecooperarea\u201d statelor Visegrad devine acum ni\u0163el ridicol\u0103 \u00een lumina ultimelor evolu\u0163ii, dar nu asta e important, nici m\u0103car c\u00e2t\u0103 dreptate, punctual, are Viktor Orban, ci maniera de g\u00e2ndire \u015fi aspira\u0163iile unui lider care ast\u0103zi nu mai are nicio re\u0163inere \u00een a spune ce g\u00e2nde\u015fte. \u015ei g\u00e2nde\u015fte confrunta\u0163ional \u015fi expansiv.<\/p>\n<p>Probabil c\u0103 dintotdeauna a g\u00e2ndit a\u015fa, dar a instrumentalizat, cu r\u0103bdare, totul, de la Funda\u0163ia Soros (sus\u0163in\u0103torul s\u0103u, la \u00eenceputul carierei) p\u00e2n\u0103 la institu\u0163iile europene sau America. Iar Rusia a sim\u0163it aceast\u0103 sl\u0103biciune \u015fi a transformat-o \u00een oportunitate. Pentru ea, fire\u015fte!<\/p>\n<p>Viktor Orban nu este nici pro-rus nici pro-european sau pro-american. Este un politician pro-maghiar, a\u015fa cum crede el c\u0103 trebuie servite aspira\u0163iile ungurilor, atins de morbul grandomaniei care a mai populat min\u0163ile politicienilor din statul vecin. Nu e nimic nou, din p\u0103cate, iar rom\u00e2nii au \u00eenv\u0103\u0163at asta cu multe ocazii.<br \/>\nIorga a ilustrat perfect aceast\u0103 atitudine \u00een anii postbelici: \u201eDin suflet comp\u0103timim pe unguri, ale c\u0103ror calit\u0103\u0163i de ras\u0103 suntem \u00een stare a le pre\u0163ui, pentru cumplita nenorocire la care i-au adus defecte tot at\u00e2t de \u00eensemnate \u015fi neputin\u0163a de a se conduce \u00een momente de criza. \u015ei, oric\u00e2t ar fi fost de firesc ca la Bucure\u015fti s\u0103 se fac\u0103 demonstra\u0163ie pentru triumful final al unei o\u015ftiri a\u015fa de \u00eencercate, care e cea mai mare iubire \u015fi m\u00e2ndrie a noastr\u0103, n-a stat \u00een inten\u0163ia noastr\u0103 s\u0103 ofensam suferin\u0163a. (&#8230;).<\/p>\n<p>\u015ei am dori ca prin aceasta s\u0103 fim \u015fi provocatorii acelui reviriment \u00een spirite, care ar reda operei comune a civiliza\u0163iei moderne pe un popor maghiar ra\u0163ionabil, f\u0103r\u0103 nimic din acel imperialism cople\u015fitor pentru al\u0163ii, care exclude p\u00e2n\u0103 acum pe unguri de la orice colabora\u0163ie folositoare\u201d.<\/p>\n<p>Vorbe \u00een\u0163elepte, esen\u0163iale, ast\u0103zi, \u00een prag de Centenar. Repet\u0103m ce am mai spus la \u00eenceput: semnul limpede \u015fi f\u0103r\u0103 echivoc al reconcilierii rom\u00e2no-maghiare ar fi fost o s\u0103rb\u0103torire \u00eempreun\u0103, Bucure\u015fti-Budapesta, a Centenarului rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p>\u00centrebarea fundamental\u0103 ast\u0103zi este dac\u0103 asta se mai poate. Pentru un Viktor Orban dominat de pulsiuni tiranice \u015fi dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de o Europ\u0103 pe care o consider\u0103 \u00een declin \u015fi \u00een deriv\u0103, care nici m\u0103car nu accept\u0103 s\u0103 discute cu ministrul rom\u00e2n de externe al Rom\u00e2niei &#8211; care, dup\u0103 cum a \u015fi apucat s\u0103 anun\u0163e, s-a dus la Budapesta \u00een primul r\u00e2nd pentru asta! -, pentru care Horty Miklos a fost \u201eun om de stat excep\u0163ional\u201d, care se preg\u0103te\u015fte de alegeri \u00een 2018 \u015fi de 100 de ani de Trianon \u00een 2020, ideea unei \u201ereconcilieri\u201d rom\u00e2no-maghiare pare s\u0103 nu \u00eencap\u0103 pe agend\u0103.<\/p>\n<p>E momentul s\u0103 ne asum\u0103m, cu nepl\u0103cere, dar cu realism, o asemenea eventualitate.<\/p>\n<p>Ungaria s-a mobilizat s\u0103 \u00eempiedice vizita Papei Francisc \u00een Rom\u00e2nia \u00a0Dincolo de fortificarea prieteniei ruso-maghiare, \u00een urma c\u0103reia Moscova se instaleaz\u0103 tot mai confortabil \u015fi profund \u00een Ungaria membr\u0103 UE \u015fi NATO, sunt multe gesturi \u015fi semnale ale autorit\u0103\u0163ilor de la Budapesta care ar putea fi invocate \u00een sprijinul tezei noastre c\u0103 reconcilierea rom\u00e2no-maghiar\u0103 cu ocazia Centenarului risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar un vis frumos: atitudinea fa\u0163\u0103 de oficialii Rom\u00e2niei, solicit\u0103ri de compensa\u0163ii la Bruxelles pentru \u201epierderile\u201d din 1918, lobby pentru interven\u0163ii europene \u00een sprijinul minorit\u0103\u0163ilor etnice din Europa (chiar \u00een pofida tratatelor europene etc.).<\/p>\n<p>Ne m\u0103rginim s\u0103 prezent\u0103m doar unul, mai pu\u0163in cunoscut opiniei publice din Rom\u00e2nia: tentativa de boicotare a vizitei Papei la Bucure\u015fti.<br \/>\nVizita papei \u00een Rom\u00e2nia \u00een 2018 era de notorietate public\u0103, fiind consemnat\u0103 \u015fi de Wikipedia la capitolul \u201eVizite pastorale ale papei\u201d. Vizita papei Francisc \u00een Rom\u00e2nia era dat\u0103 ca sigur\u0103 pentru anul 2018, an \u00een care Rom\u00e2nia s\u0103rb\u0103tore\u015fte Centenarul Marii Uniri.<\/p>\n<p>Calendarul papal pe 2018<\/p>\n<p>Numai c\u0103, din surse de la Vatican, confirmate de surse din mediile catolice din Rom\u00e2nia, afl\u0103m c\u0103 papa nu va mai veni.<br \/>\nEvident, nu Ungaria a \u00eempiedicat venirea Papei la Bucure\u015fti, c\u0103ci ra\u0163iunile sunt mai complexe \u015fi nu le abord\u0103m aici. Ideea de baz\u0103 este c\u0103 Ungaria a reac\u0163ionat prompt \u015fi a ac\u0163ionat \u00eempotriva vizitei Papei \u00een Rom\u00e2nia \u00een anul 2018. Iar motivele sunt multe \u015fi nu au deloc de-a face cu \u201ereconcilierea rom\u00e2no-maghiar\u0103\u201d:<br \/>\n\u2022 \u00cen primul r\u00e2nd din cauza politicii tradi\u0163ionale de a izola Rom\u00e2nia pe plan interna\u0163ional, precum \u015fi de a o \u00eempiedica s\u0103 \u00eenregistreze evenimente de prestigiu, de genul vizitei papei.<br \/>\n\u2022 \u00cen al doilea r\u00e2nd, discursul unguresc mascheaz\u0103 revendic\u0103rile autonomiste sub masca drepturilor pentru minorit\u0103\u0163i, clerul maghiar din Transilvania fiind unul dintre principalii vectori \u00een acest sens, cu pl\u00e2ngerile sale privind presupusul refuz al statului rom\u00e2n de a restitui propriet\u0103\u0163ile, de\u015fi ungurii au luat p\u00e2n\u0103 azi \u015fi ce nu au avut. Or, o vizit\u0103 a papei \u00een Rom\u00e2nia ar fi aruncat \u00een derizoriu propaganda ungureasc\u0103 pe acest plan.<br \/>\n\u2022 \u00cen al treilea r\u00e2nd, av\u00e2nd obsesia delegitim\u0103rii Marii Uniri de la 1918, unii purt\u0103tori de mesaj de la Budapesta vedeau vizita papei \u00een 2018 tocmai ca un fel de legitimare a s\u0103rb\u0103toririi Centenarului Marii Uniri de c\u0103tre rom\u00e2ni.\u00a0 \u00a0\u2022 \u00cen al patrulea r\u00e2nd, papa a refuzat s\u0103 dea curs unei invita\u0163ii de a vizita Ungaria \u00een anul 2016 din cauza divergen\u0163elor pe care le are cu Budapesta pe tema migran\u0163ilor, iar pentru orgoliul Budapestei ar fi fost inacceptabil ca papa s\u0103 refuze o vizit\u0103 \u00een Ungaria \u015fi s\u0103 accepte \u00een schimb o vizit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\n\u2022 \u00cen al cincilea r\u00e2nd, unul dintre punctele din programul propus pentru vizita papei era beatificarea a \u015fapte episcopi greco-catolici deceda\u0163i \u00een pu\u015fc\u0103riile comuniste. Greco-catolicii sunt cu to\u0163i etnici rom\u00e2ni, dar propaganda pe plan interna\u0163ional dus\u0103 de unguri promoveaz\u0103 imaginea unei Transilvanii maghiare, iar beatificarea de c\u0103tre pap\u0103 a \u015fapte rom\u00e2ni din Transilvania \u015fi a niciunui ungur nu putea fi acceptat\u0103 de Budapesta, pentru c\u0103 ar fi decredibilizat mesajul propagandistic al \u201eTransilvaniei maghiare\u201d, unde nu se afl\u0103 picior de rom\u00e2n.<\/p>\n<p>Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscop de Alba Iulia: Papa Francisc poate veni \u00een Rom\u00e2nia numai dac\u0103 se \u00eendeplinesc condi\u0163iile puse de unguri.<\/p>\n<p>Ca atare, ofensiva ungureasc\u0103 pe acest dosar s-a declan\u015fat. La \u00eenceputul lunii mai 2017 la Cluj-Napoca a avut loc Conferin\u0163a episcopal\u0103 catolic\u0103 din Rom\u00e2nia, ocazie cu care Gyorgy Jakubinyi, arhiepiscopul de Alba Iulia, a acordat un interviu agen\u0163iei maghiare de pres\u0103 MTI, \u00een cursul c\u0103ruia a men\u0163ionat condi\u0163iile care ar trebui \u00eendeplinite pentru a fi posibil\u0103 o vizit\u0103 a papei \u00een Rom\u00e2nia, toate fiind \u00een concordan\u0163\u0103 cu liniile de mesaj ale propagandei ungure\u015fti:<br \/>\n\u2022 Vizita papei poate fi posibil\u0103 numai dac\u0103 Bucure\u015ftiul admite \u201edrepturile constitu\u0163ionale\u201d ale minorit\u0103\u0163ii maghiare, \u00een special privind restituirea propriet\u0103\u0163ilor confiscate de regimul comunist \u015fi care acum ar fi blocat\u0103.<br \/>\n\u2022 Este imposibil ca papa s\u0103 vin\u0103 \u00een anul 2018 din cauz\u0103 c\u0103 se serbeaz\u0103 centenarul unirii Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. Dac\u0103 politicienii rom\u00e2ni ar \u00eencerca s\u0103 lege aceast\u0103 vizit\u0103 de centenar, atunci congrega\u0163ia (catolicii unguri) nu va participa la evenimentele legate de vizita papei.<br \/>\n\u2022 Vizita papei s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een Transilvania, s\u0103 nu se fac\u0103 \u00een Bucure\u015fti, cum a fost cazul vizitei din 1999 a papei Ioan Paul al II lea.<br \/>\nE important s\u0103 preciz\u0103m motivele ascunse, de\u015fi evidente: aceast\u0103 revendicare ar permite apoi propagandei ungure\u015fti s\u0103 promoveze pe plan interna\u0163ional vizita papei \u00eentr-un loc numit \u201eTransilvania\u201d, iar Rom\u00e2nia de fapt nici nu exist\u0103. De fapt toate locurile propuse pentru vizit\u0103 se afl\u0103 \u00een Transilvania, \u00een afara arcului carpatic fiind propus doar \u201eBako\u201d, adic\u0103 Bac\u0103u, pentru c\u0103 propaganda \u015fovin\u0103 pretinde c\u0103 rom\u00e2nii catolici din Valea Siretului, din Moldova \u00een general, ar fi ceang\u0103i maghiari.<\/p>\n<p>Blazonul de cardinal cu \u00eensemnele secuie\u015fti al lui Peter Erdo, primatul Ungariei<\/p>\n<p>Conferin\u0163a episcopal\u0103 catolic\u0103 este dominat\u0103 de rom\u00e2ni, \u00een frunte cu arhiepiscopul Ioan Robu, care f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 au o agend\u0103 diferit\u0103 de cea a lui Jakubinyi, adic\u0103 a Budapestei. Astfel, din opt episcopi romano-catolici sunt trei unguri, un \u015fvab \u015fi patru rom\u00e2ni, c\u0103rora li se adaug\u0103 \u015fi cei \u015fapte episcopi rom\u00e2ni greco-catolici. Inclusiv din acest motiv, Budapesta a ac\u0163ionat \u015fi la Vatican.<\/p>\n<p>Cardinalul primat al Ungariei, Peter Erdo a purtat la Roma mesajul Budapestei \u015fi a spus la Vatican c\u0103 vizita papei \u00een Rom\u00e2nia ar fi, cit\u0103m, \u201eo palm\u0103 pe obrazul Ungariei\u201d. Trebuie s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 Peter Erdo are pe blazonul s\u0103u de cardinal simbolurile secuie\u015fti, soarele, luna \u015fi culoarea albastr\u0103, el spun\u00e2nd c\u0103 \u015fi-a ales acest blazon pentru c\u0103 bunicii s\u0103i ar fi fost secui din Transilvania stabili\u0163i \u00een Ungaria \u00een 1918. Poate c\u0103 primatul Ungariei \u015fi-a redescoperit r\u0103d\u0103cinile. Sau poate c\u0103 Erdo promoveaz\u0103 identitatea secuiasc\u0103 \u00een conformitate cu politica Ungariei \u015fi are vederi iredentiste, \u015fovine.<\/p>\n<p>De men\u0163ionat c\u0103, pe cl\u0103direa Parlamentului de la Budapesta a fost arborat de c\u00e2\u0163iva ani \u015fi steagul secuiesc al\u0103turi de cel al Ungariei \u00een semn de sus\u0163inere pentru revendic\u0103rile autonomiste privind \u201e\u0162inutul Secuiesc\u201d.<\/p>\n<p>Fiind convin\u015fi de bunele rela\u0163ii bilaterale, rom\u00e2nii l-au onorat pe prelatul Peter Erdo conferindu-i titlul de doctor Honoris Causa, \u00een 2001 al Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyiai din Cluj-Napoca \u015fi \u00een 2008 al Universit\u0103\u0163ii Ovidius din Constan\u0163a.<\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 primatul Ungariei, cardinalul Peter Erdo, este rezonabil s\u0103 presupunem c\u0103 a intervenit pentru \u00eempiedicarea vizitei papei Francisc \u00een Rom\u00e2nia \u015fi ambasadorul Ungariei pe l\u00e2ng\u0103 Sf\u00e2ntul Scaun. \u00cen iulie 2015 Guvernul Orban a produs o mare surpriz\u0103 c\u00e2nd a numit \u00een acest post un produc\u0103tor austriac de televiziune care nu \u015ftia niciun un cuv\u00e2nt \u00een limba maghiar\u0103, singurul s\u0103u atu fiind c\u0103 se nume\u015fte&#8230; Eduard Von Habsburg \u015fi este str\u0103-str\u0103-nepotul \u00eemp\u0103ratului Austro-Ungariei, Franz-Josef.<\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 obsesia cunoscut\u0103 a regimului Orban pentru familia Habsburg, numirea acestui ambasador este un semnal clar pentru nostalgia \u201eUngariei Mari\u201d din componen\u0163a Imperiului Austro-Ungar \u015fi poate dorin\u0163a secret\u0103 de refacere a acesteia, precum \u015fi pentru inten\u0163ia de a se \u00eencerca folosirea Vaticanului \u00een acest scop.<\/p>\n<p>Zsolt Semjen, vice-prim ministrul Ungariei (dreapta) se \u00eenclin\u0103 \u00een fa\u0163a bustului Fericitului Carol de Austria.<\/p>\n<p>Ultimul \u00eemp\u0103rat al Austro-Ungariei, \u00eentre anii 1916-1918, a fost Carol I, \u00eemp\u0103rat al Austriei, care purta \u015fi titlul de Carol IV, rege al Ungariei. Este cunoscut pentru tentativa e\u015fuat\u0103 de a salva Imperiul Habsburgic prin federalizarea acestuia. \u00cen anul 2004 Carol a fost sanctificat de Vatican cu titulatura de Fericitul Carol de Austria, pentru c\u0103 ar fi pus credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 \u00eenaintea politicii \u015fi pentru c\u0103 ar fi fost un f\u0103c\u0103tor de pace \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, de\u015fi \u00een 1917 acesta a autorizat folosirea de gaze de lupt\u0103 de c\u0103tre armata austro-ungar\u0103.<\/p>\n<p>Venera\u0163ia pe care regimul Orban o arat\u0103 fa\u0163\u0103 de noul sf\u00e2nt catolic, \u00een fapt ultimul rege al \u201eUngariei Mari\u201d reprezint\u0103 un semnal privind mentalitatea acestui guvern \u00een prag de Centenar (2018), alegeri \u00een Ungaria (2018) \u015fi Trianon (2020).<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia cade de pe hart\u0103?<br \/>\n\u00cenainte de a trece la pretextul acestui material, respectiv vizita pre\u015fedintelui Putin la Budapesta \u015fi semnifica\u0163iile acestui parteneriat neostoit, vom trece \u00een revist\u0103 \u015fi alte elemente fundamentale care configureaz\u0103 ceea ce am numit proiectul regional al Budapestei.<\/p>\n<p>\u00centr-un articol din 2016 despre urgen\u0163a reconect\u0103rii Rom\u00e2niei, Vasile Iuga vorbea, cu ilustrarea grafic\u0103 impecabil\u0103 \u015fi conving\u0103toare, despre urgen\u0163a reconect\u0103rii Bucure\u015ftiului la marile infrastructuri rutiere \u015fi de transport, pentru c\u0103 ne ocolesc toate, de la Nord la Sud sau de la Est la Vest. Nodul european al Estului este Ungaria, \u015fi aici este esen\u0163a agendei regionale a Budapestei \u015fi, pe cale de consecin\u0163\u0103, a atitudinii fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia.<br \/>\nAvem \u00een fa\u0163\u0103 fundamentul proiectului politic regional maghiar care m\u0103soar\u0103, \u00een oglind\u0103, lipsa unui proiect coerent al Bucure\u015ftiului.<\/p>\n<p>Nod regional \u015fi Via Carpatica<br \/>\nStrategia maghiar\u0103 de excludere a Rom\u00e2niei este motivat\u0103 de dorin\u0163a de a transforma Ungaria \u00een principalul nod regional \u00een tipurile majore de infrastructur\u0103, respectiv de transporturi \u015fi energetic\u0103, \u00een vederea valorific\u0103rii noii pozi\u0163ii geopolitice a \u0163\u0103rii vecine: \u00een mijlocul flancului estic al noii Uniuni Europene, la confluen\u0163a cu lumea central-european\u0103.<\/p>\n<p>Dac\u0103 politica guvernului Orban Viktor a rupt pun\u0163ile cu fostele aliate din Grupul Vi\u015fegrad (Republica Ceh\u0103 \u015fi Slovacia, acum repliate pe l\u00e2ng\u0103 Austria, \u00een triunghiul de la Slavkov), economia maghiar\u0103 s-a mi\u015fcat constant \u00een acela\u015fi sens: transformarea \u00eentr-un nod regional de infrastructur\u0103, pentru cre\u015fterea greut\u0103\u0163ii specifice a semnifica\u0163iei regionale a Budapestei.<\/p>\n<p>Astfel, observ\u0103m cum Ungaria a preluat imediat ini\u0163iativa polonez\u0103 a a\u015fa-numitei \u201eVia Carpatica\u201d, o autostrad\u0103 de dimensiuni gigantice care s\u0103 lege zona baltic\u0103 a Poloniei de Mediterana \u015fi de Marea Neagr\u0103.<\/p>\n<p>Traseul axului principal Nord-Sud<\/p>\n<p>Traseul axului principan Nord &#8211; Sud este parc\u0103 m\u0103iestrit conceput ca s\u0103 ating\u0103 pu\u0163in Rom\u00e2nia, dar s\u0103 exclud\u0103 principala zon\u0103 de interes a Bucure\u015ftiului \u015fi a inimii Transilvaniei. Acest traseu, dac\u0103 se va realiza vreodat\u0103 va duce la maxima punere \u00een valoare a sistemului de autostr\u0103zi maghiare (1500 km la o \u0163ar\u0103 de dou\u0103 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia) \u015fi, \u00een paralel, va duce \u00een derizoriu anemica infrastructur\u0103 de mare vitez\u0103 (autostrazi) din \u0163ara noastr\u0103 (doar 750 km). De asemenea, va l\u0103sa practic Rom\u00e2nia \u00een afara traseului acestei autostr\u0103zi care str\u0103bate Europa de la Nord la Sud.<\/p>\n<p>Infrastructura de transport aerian<br \/>\nDeloc surprinz\u0103tor, Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria sunt responsabile de transportul aerian anual a cam 12-13 milioane pasageri fiecare, la dimensiuni duble ale popula\u0163iei la noi; mai mult, pasagerii extra-comunitari transporta\u0163i prin Budapesta sunt mai mul\u0163i dec\u00e2t cei prin aeroporturile rom\u00e2ne\u015fti (3 milioane fa\u0163\u0103 de 2 milioane); de altfel, Budapesta dep\u0103\u015fe\u015fte \u00eenc\u0103 Bucure\u015ftiul la num\u0103rul de pasageri cu aproape 5% (11,4 milioane fa\u0163\u0103 de 10,9 milioane).<\/p>\n<p>Pentru a ne accentua depresia, autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne \u015fi-au marcat ferm dezinteresul pentru nodul aviatic Bucure\u015fti prin numirea unui t\u00e2n\u0103r politician de numai 27 de ani, \u00een func\u0163ia de director general al Companiei Na\u0163ionale Aeroporturi Bucure\u015fti (CNAB). Descurajant, t\u00e2n\u0103ra speran\u0163\u0103 a nep\u0103s\u0103rii noastre, a avut o carier\u0103 \u201ede succes\u201d la falimentara firm\u0103 chinezeasc\u0103\u00a0Shandong Group Co LTD China, cea care a l\u0103sat un cimitir de fier beton \u00een locul mult-a\u015fteptatului cartier \u201echinezesc\u201d din Craiova&#8230;<\/p>\n<p>Blocarea Dun\u0103rii \u015fi a comer\u0163ului regional<br \/>\nPentru a completa tabloul intereselor maghiare de infrastructur\u0103, ar trebui ad\u0103ugat \u015fi faptul, deloc de neglijat, c\u0103 Budapesta blocheaz\u0103, cu tenacitate, orice \u00eencercare de deschidere a traficului pe cel mai mare coridor naval pan-european, Rhin-Main-Dun\u0103re (Canalul Europei), pretext\u00e2nd protejarea mediului pe por\u0163iunea maghiar\u0103 a Dun\u0103rii (de altfel, unul dintre motivele pentru care Viena nu mai agreeaz\u0103 Ungaria), \u00eempiedic\u00e2nd, astfel, m\u0103rfurile germane sau de provenien\u0163\u0103 atlantic\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la gurile Dun\u0103rii \u015fi totodat\u0103 \u015fi accesul m\u0103rfurilor rom\u00e2ne\u015fti pe pie\u0163ele din Europa Central\u0103 \u015fi Occidental\u0103. \u00a0 (Nota mea: \u00a0Acesta \u00a0este adevaratul motiv al blocarii transportului pe Dunare, nu elucubratiile \u00a0despre ac\u021biunile \u00a0Olandei de a men\u021bine rolul portului \u00a0Rotterdam si Amsterdam, \u00een dauna Constan\u021bei)<\/p>\n<p>Curioas\u0103 atitudinea guvernan\u0163ilor no\u015ftri care, drept \u201er\u0103splat\u0103\u201d pentru obsesiva excludere a Rom\u00e2niei din traseele regionale de infrastructur\u0103, a oferit Budapestei participarea la proiectul de transport de gaze AGRI (Azerbaijean-Georgia-Rom\u00e2nia-Interconector), f\u0103r\u0103 niciun fel de justificare economic\u0103&#8230;.<\/p>\n<p>Traseul conductei de gaze<\/p>\n<p>Agenda Rusiei \u015fi agenda maghiar\u0103<br \/>\nAjungem acum la vizita pre\u015fedintelui rus la Budapesta, dup\u0103 \u015fapte luni de la anterioara vizit\u0103, a \u015faptea din 2010 \u00eencoace. Cu acest prilej, Vladimir Putin s-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi cu premierul Orban Viktor, \u00een prezen\u0163a ministrului de externe Szijjarto Peter; acesta din urm\u0103 a anun\u0163at triumf\u0103tor faptul c\u0103, \u00een luna ianuarie 2017, vor demara oficial lucr\u0103rile la centrala atomo-electric\u0103 de la Paks.<\/p>\n<p>E interesant cum au prezentat ungurii vizita. E limpede c\u0103 \u015fi acolo se simte un tip de exces, apropo de rela\u0163ia Budapesta-Moscova, de aici o anumit\u0103 tendin\u0163\u0103 de a pune vizita pre\u015fedintelui Putin din 28 august, preponderent, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Campionatele Mondiale de Judo desf\u0103\u015furate la Budapesta.<\/p>\n<p>Oficial, Budapesta nu a transmis aproape nimic, dar Kremlinul a punctat printr-un comunicat agenda \u00eent\u00e2lnirii cu c\u00e2teva ore \u00eenainte de vizit\u0103, iritat probabil \u015fi el de jocul str\u0103veziu al ungurilor: \u201eLa invita\u0163ia premierului Ungariei Viktor Orban, \u015feful statului rus va vizita Budapesta pentru a participa la ceremonia de deschidere a celei de 31-a edi\u0163ie a Campionatelor Mondiale de Judo. Este planificat\u0103 \u015fi o \u00eent\u00e2lnire separat\u0103 \u00eentre Vladimir Putin \u015fi Viktor Orban\u201d.<\/p>\n<p>Evident c\u0103 vizita lui Vladimir Putin a fost incomparabil mai mult dec\u00e2t participarea la ni\u015fte festivit\u0103\u0163i, fie ele legate \u015fi de judo. Dincolo de \u00eent\u00e2lniri politice, Senatul Universit\u0103\u0163ii din Debrecen i-a acordat liderului rus titlul de Doctor Honoris Causa, \u00eenm\u00e2nat la Budapesta, pentru contribu\u0163ii (inclusiv) la prestigiul \u015fi dezvoltarea universit\u0103\u0163ii.<\/p>\n<p>Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, presa maghiar\u0103 a vorbit despre un rol \u00eensemnat acordat universit\u0103\u0163ii \u00een cadrul proiectului Paks 2, de ce nu, chiar chestiuni strategice: un centru cu finan\u0163are ruseasc\u0103 de cercetare \u015fi preg\u0103tire a inginerilor unguri \u00een energia atomic\u0103.<\/p>\n<p>E absurd s\u0103 critici Rusia pentru aceste vizite \u00een Ungaria \u2013 Moscova face ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103 din punctul ei de vedere \u015fi ceea ce a f\u0103cut \u00eentotdeauna. Caut\u0103 (\u015fi g\u0103se\u015fte) bre\u015fe \u00een spa\u0163iul euroatlantic. Nu e vorba nici de sentimente, nici de cinisme, nici de \u201eprietenia\u201d ruso-maghiar\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 cum bine s-a spus, Rusia urm\u0103re\u015fte \u00een Ungaria o strategie de \u201etried-and-true\u201d: cump\u0103r\u0103 infrastructur\u0103, o de\u0163ine \u015fi o opereaz\u0103 prin companiile de stat \u015fi \u00ee\u015fi asigur\u0103 un pozi\u0163ie stabil\u0103 \u015fi sigur\u0103 \u00een peisajul energetic care, ulterior, \u00eei va permite \u015fi prezen\u0163a masiv\u0103 \u00een spa\u0163iul public din \u0163ara vecin\u0103, chiar revendic\u0103ri\/presiuni politice (implicare financiar\u0103 \u00een mass media din Ungaria, votul Budapestei \u00een UE sau NATO, pozi\u0163ion\u0103ri strategice etc.).<\/p>\n<p>Ofensiva ruseasc\u0103 \u00een Ungaria ridic\u0103 \u00eens\u0103 urm\u0103toarea problem\u0103 de fond: cum se poate ca un stat membru al UE \u015fi NATO, partenerul Polonia \u00een Grupul de la Vi\u0219egrad \u2013 oare polonezii, partenerii strategici ai Rom\u00e2niei, ce le spun ungurilor despre asta?! &#8211; \u00ee\u015fi poate permite s\u0103 fac\u0103 acest joc prin care Federa\u0163ia Rus\u0103 cap\u0103t\u0103 un rol esen\u0163ial la masa deciziilor energetice europene \u015fi, \u00een perspectiv\u0103, la masa (geo)politic\u0103. \u00a0 Asta dincolo de efectele imediate \u015fi extrem de negative la adresa vecinului Rom\u00e2nia, la care revenim acum.<\/p>\n<p>Rusia face din Ungaria un nod regional energetic<br \/>\nMiza uria\u015f\u0103 (pentru Ungaria) a centralei de la Paks const\u0103 \u00een etalarea unui semn concret de colaborare cu mult-sfidata (de c\u0103tre Europa bruxellez\u0103) Federa\u0163ie Rus\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, de ceva vreme \u015fi iar\u0103\u015fi pe neobservate de la Bucure\u015fti, Ungaria urm\u0103re\u015fte cu prioritate problematica energetic\u0103, pe care o plaseaz\u0103, fie \u015fi tacit, \u00een contextul \u201er\u0103zboiului rece\u201d rom\u00e2no-maghiar. Pe de alt\u0103 parte, Vladimir Putin este ner\u0103bd\u0103tor s\u0103 puncteze \u00een rela\u0163ia cu Uniunea European\u0103 o mare lovitur\u0103 de imagine \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 demonstreze c\u0103 Rusia este \u00een continuare capabil\u0103 s\u0103 exporte tehnologie \u015fi s\u0103 coordoneze proiecte mari, at\u00e2t financiar c\u00e2t \u015fi tehnologic.<\/p>\n<p>Dou\u0103 sunt a\u015fadar cheile de citire a proiectului Paks: rela\u0163iile dintre Budapesta \u015fi Moscova, respectiv, ofensiva energetic\u0103 a Ungariei.<\/p>\n<p>Ofensiva energetic\u0103 a Ungariei are un scop bine determinat: transformarea statului vecin \u00eentr-un nod energetic regional \u015fi excluderea Rom\u00e2niei din traseul infrastructurii enrgetice regionale, astfel \u00eenc\u00e2t Ungaria s\u0103 poat\u0103 controla accesul energiei rom\u00e2ne\u015fti pe pie\u0163ele interna\u0163ionale.<\/p>\n<p>Pre\u015fedintele rus are un plan transparent de a folosi rela\u0163iile politice bune cu Turcia (mai nou), Bulgaria, Serbia \u015fi Ungaria pentru a dezvolta infrastructura care ar urma s\u0103 duc\u0103 gazele ruse\u015fti \u00een Europa Occidental\u0103 de-a lungul fostului proiect de gazoduct South Stream, la care s-a renun\u0163at.<\/p>\n<p>Traiectoria noului gazoduct va fi decis\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 2019, ceea ce ar aduce Ungaria \u00een postura de a dispune de infrastructura necesar\u0103 prelu\u0103rii a 10 miliarde de metri cubi de gaze la grani\u0163a sa de sud.<\/p>\n<p>Acest nou traseu va consolida pia\u0163a de gaze din Ungaria \u015fi va conduce la transformarea acestui stat \u00eentr-un nod regional de gaze naturale, pentru c\u0103 totul trebuie privit in contextul noului stadiu de evolu\u0163ie al proiectului BRUA (Bulgaria-Rom\u00e2nia-Ungaria-Austria), care devine BRU, prin excluderea Austriei de c\u0103tre operatorul maghiar de transport.<\/p>\n<p>Astfel, dac\u0103 ini\u0163ial proiectul european BRUA prevedea aducerea gazului caspic (din z\u0103c\u0103m\u00e2ntul \u015eahDeniz) prin Turcia, Bulgaria, Rom\u00e2nia, Ungaria \u015fi Austria, acum acest proiect se m\u0103rgine\u015fte la a aduce gazul rom\u00e2nesc din Marea Neagr\u0103 \u00een Ungaria, \u00een vederea aliment\u0103rii petrochimiei maghiare! Dar adaug\u0103 \u015fi o infrastructur\u0103 de 5 miliarde mc la cea existent\u0103 deja \u00een Ungaria.<\/p>\n<p>\u015ei uite-a\u015fa, pe nesim\u0163ite, Ungaria va mai dispune de infrastructur\u0103 suplimentar\u0103 de 15 miliarde mc, \u00een vreme ce Rom\u00e2nia este ocolit\u0103 de toate coridoarele regionale de transport al gazelor. Nu ne-ar mira, \u00een acela\u015fi context, ca Ungaria s\u0103 devin\u0103 nod regional \u015fi pentru gazul lichefiat adus de americani \u00een Polonia, fapt foarte posibil dac\u0103 se realizeaz\u0103 \u2013 cu bani europeni &#8211; gazoductul care va uni terminalele de gaz lichefiat din Polonia \u015fi Croa\u0163ia, gazoduct care va str\u0103bate Ungaria&#8230;..<\/p>\n<p>Centrala de la Paks, b\u00e2rna din ochii oficialilor rom\u00e2ni<br \/>\nS\u0103 trecem acum la cea mai spinoas\u0103 problem\u0103: centrala de la Paks. E un subiect care, cu rarisime excep\u0163ii, nu s-a bucurat de nicio dezbatere public\u0103 la noi, iar politicienii \u00eel ignor\u0103 vinovat \u015fi aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire.<\/p>\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie stabilit de ce proiectul de la Paks ar trebui s\u0103 fie o mare prioritate pentru Rom\u00e2nia. Ei bine, proiectul ruso-maghiar se afl\u0103 la doar 120 km de Timi\u015foara \u015fi const\u0103 \u00een dou\u0103 noi reactoare (tehnologie VVER, unul de 1100 \u015fi altul de 1200 MW) care se adaug\u0103 celor patru reactoare (de c\u00e2te 500 MW) deja \u00een uz de la aceast\u0103 central\u0103, adic\u0103 vorbim de dublarea capacit\u0103\u0163ii instalate la Paks.<\/p>\n<p>Cele dou\u0103 noi reactoare ruse\u015fti vor dubla pericolul nuclear pentru vestul Rom\u00e2niei, aspect nu numai neglijat de autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, dar chiar \u00eempins voit spre derizoriu. Dup\u0103 o logic\u0103 de nimeni \u00een\u0163eleas\u0103, Rom\u00e2nia a fost \u0163ara care s-a luptat cu pericolul de a avea o central\u0103 ruseasc\u0103 \u00een Bulgaria, dar ignor\u0103 acela\u015fi pericol \u00een Ungaria.<\/p>\n<p>De ce pericolul atomic era mai mare la sud de Dun\u0103re dec\u00e2t \u00een vestul \u0163\u0103rii? Care este ra\u0163iunea pentru care Ministerul Mediului din Rom\u00e2nia a avizat acest proiect \u00een semi-clandestinitate, f\u0103r\u0103 o dezbatere public\u0103 real\u0103 (s-a organizat o singur\u0103 sesiune, neanun\u0163at\u0103, la Oradea, nu la Timi\u015foara sau Arad)?<\/p>\n<p>Este momentul s\u0103 spunem c\u0103 tehnologia utilizat\u0103 la Paks (VVER-440\/213, dat\u00e2nd din 1974) are aproape 50 de ani vechime, iar v\u00e2rsta centralei ca atare este de peste 35 de ani, primul reactor fiind pus \u00een func\u0163ie \u00een 1982.<\/p>\n<p>Contractor general \u00een anii 70-80 a fost compania sovietic\u0103 Atomenergoexport. VVER este acronimul sovietic pentru \u201ereactor cu ap\u0103 sub presiune\u201d \u015fi este prima genera\u0163ie de echipament nuclear sovietic care respect\u0103 standarde de siguran\u0163\u0103 uniforme.<\/p>\n<p>Aceste reactoare au generat mai multe incidente notabile: \u00een 2003 un incident serios la reactorul 2 (de gradul 3 pe scala INES- International Nuclear Event Scale), unul de gradul 2 \u00een 2009 \u015fi \u00eenc\u0103 unul \u00een 2016.<\/p>\n<p>Trebuie precizat c\u0103 \u015fi alte companii str\u0103ine au fost interesate de afacerea Paks, printre care \u015fi firma american\u0103 \u201eWestinghouse\u201d, dar Guvernul de la Budapesta a preferat s\u0103 ofere contractul f\u0103r\u0103 niciun fel de proceduri de licita\u0163ie sau selec\u0163ie de oferte unei firme ruse\u015fti, ceea ce treze\u015fte \u015fi suspiciuni de corup\u0163ie.<\/p>\n<p>Dac\u0103 acestea se adeveresc, \u015fi dac\u0103 ru\u015fii au reu\u015fit s\u0103 corup\u0103 un guvern dintr-un stat NATO, atunci alian\u0163a nord-atlantic\u0103 are o grav\u0103 problem\u0103 de securitate, pentru c\u0103 asemenea afaceri de corup\u0163ie au \u00eentotdeauna consecin\u0163e, \u00een special \u015fantajul ulterior la care sunt supu\u015fi demnitarii presupus corup\u0163i de c\u0103tre ru\u015fi.<\/p>\n<p>Pentru a \u00een\u0163elege pe deplin importan\u0163a crucial\u0103 a acestei capacit\u0103\u0163i este suficient s\u0103 observ\u0103m c\u0103 centrala a furnizat \u00een anul 2015, 15834 GWh energie electric\u0103, adic\u0103 52,7 % din produc\u0163ia energetic\u0103 a \u0163\u0103rii vecine.<\/p>\n<p>Proiectul ruso-maghiar este \u00een valoare de 12,5 miliarde USD, din care 10 miliarde USD reprezint\u0103 un credit acordat de c\u0103tre Federa\u0163ia Rus\u0103 Ungariei, iar 2,5 miliarde USD reprezint\u0103 contribu\u0163ia Budapestei. Cei 12,5 miliarde USD se vor cheltui p\u00e2n\u0103 \u00een 2025 (c\u00e2nd se va pune \u00een func\u0163ie reactorul 6), iar rambursarea creditului se va face \u00een 21 de ani astfel: pe durata proiectului doar dob\u00e2nda de 3,95% anual, \u00een urm\u0103torii 7 ani 25% din credit cu o dob\u00e2nd\u0103 anual\u0103 de 4,5%, \u00een anii 8-14 35% din credit cu o dob\u00e2nd\u0103 anual\u0103 de 4,8%, iar \u00een ultimii 7 ani 40% din credit cu o dob\u00e2nd\u0103 anual\u0103 de 4,95%. Practic, acest credit adaug\u0103 16% (credit plus dob\u00e2nzi) totalului datoriei publice a Ungariei \u015fi reprezint\u0103 14% din PIB-ul nominal al statului respectiv.<\/p>\n<p>Ce c\u00e2\u015ftig\u0103 Ungaria de aici? \u00ce\u015fi va dubla produc\u0163ia de energie atomic\u0103 (ieftin\u0103 \u015fi curat\u0103) ajung\u00e2nd la 30000 GWh\/an \u015fi cu un total de energie electric\u0103 produs\u0103 de aproape 45000 GWh\/an, f\u0103c\u00e2nd un salt de 7-8 locuri \u00een clasamentul mondial al produc\u0103torilor de energie electric\u0103, ajung\u00e2nd la nivelul Bulgariei, cam pe locul 55-56. Spre compara\u0163ie, Rom\u00e2nia produce pe an aproximativ 64000 GWh, adic\u0103 cam cu 40% mai mult dec\u00e2t va produce \u0163ara vecin\u0103, care are totu\u015fi un teritoriu de dou\u0103 ori mai mic , o popula\u0163ie de dou\u0103 ori mai mic\u0103 \u015fi nu are resurse naturale!<\/p>\n<p>Are Ungaria nevoie de aceast\u0103 cantitate de energie electric\u0103? Consumul de energie electric\u0103 anual al maghiarilor nu dep\u0103\u015fe\u015fte 23-24000 GWh, spre deosebire de Rom\u00e2nia, care are un consum intern de 48000 GWh\/an. Practic, \u00een urma investi\u0163iei de la Paks, Ungaria va avea o disponibilitate de export mai mare dec\u00e2t a Rom\u00e2niei!<\/p>\n<p>Oricum, ast\u0103zi, Ungaria export\u0103 mai mult\u0103 energie electric\u0103 dec\u00e2t Rom\u00e2nia, fiind al 22-lea exportator mondial, iar noi fiind abia pe locul 35 global. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi faptul c\u0103 energia nuclear\u0103 este mai ieftin de produs dec\u00e2t cea pe baz\u0103 de combustibil fosil (c\u0103rbune) sau dec\u00e2t cea produs\u0103 din gaz natural&#8230;<\/p>\n<p>\u00centr-un raport din 2015, Comisia European\u0103 identifica gradul de interconectare a re\u0163elelor electrice din statele membre \u015fi Ungaria la 29%, iar Rom\u00e2nia la doar 7% (sub nivelul minim de 10% cerut statelor membre ale Uniunii Europene)- ENTSO-E, Scenario Outlook and Adequacy Forecast 2014.<\/p>\n<p>Cu alte cuvinte, strategia Ungariei \u00een domeniul electricit\u0103\u0163ii este simpl\u0103 dar eficient\u0103: produc\u0163ie ieftin\u0103 (cu surs\u0103 nuclear\u0103), capacit\u0103\u0163i de export semnificative, grad ridicat de interconectare a sistemului energetic.<\/p>\n<p>Adic\u0103 Ungaria, vrea \u015fi va deveni un nod pentru energia electric\u0103 de mare importan\u0163\u0103 regional\u0103. \u00cen paralel, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne cu o structur\u0103 de produc\u0163ie mai scump\u0103, cu o disponibilitate de export mai mic\u0103 \u015fi cu capacit\u0103\u0163i de interconectare mult mai reduse.<\/p>\n<p>\u00cen loc de final. Proiectul lipsei de proiect?<br \/>\nCeea ce am numit \u00een acest material proiectul regional al Budapestei este acum mai limpede \u00een contururile sale principale: o Ungarie nod regional, sfid\u0103toare \u015fi mobilizat\u0103, condus\u0103 de un lider care se vizeaz\u0103 un Putin mai mic, pentru care UE este doar un instrument, nu un proiect, eficace european prin lobby-urile formate din asocia\u0163iile de minorit\u0103\u0163i etnice din jurul s\u0103u, iar, prin recul, o Rom\u00e2nie izolat\u0103, deci mediocrizat\u0103 la nivel european sau global, cu o minoritate maghiar\u0103 resurgent\u0103 \u015fi predat\u0103 aproape complet Budapestei. Asta dore\u015fte Ungaria \u015fi pentru asta lucreaz\u0103 intens \u015fi, s\u0103 admitem, relativ eficace.<\/p>\n<p>Partenerii de drum se ivesc rapid \u015fi \u00ee\u015fi ofer\u0103 serviciile, cu agenda lor personal\u0103, nu neap\u0103rat identic\u0103 cu a Budapestei. Iar Rusia este candidatul ideal. Interesat\u0103 de Ungaria ca actor utilizabil \u00een deciziile europene sau euroatlantice, Moscova joac\u0103 \u00een regiune pe toate diapazoanele posibile. Ungaria i-a deschis u\u015fa larg \u015fi risc\u0103 s\u0103 fie cople\u015fit\u0103. Riscurile sunt majore, iar Budapesta nu are nicio garan\u0163ie c\u0103 va c\u00e2\u015ftiga acest pariu riscant. C\u00e2nd crezi c\u0103 dansezi cu Diavolul, de fapt Diavolul danseaz\u0103 cu tine&#8230;<\/p>\n<p>Ungaria poate a e\u015fuat din nou, ame\u0163it\u0103 de fantasmele cu care se \u00eembat\u0103 singur\u0103. \u015ei atunci nu vom putea dec\u00e2t s\u0103 relu\u0103m vorbele lui Nicolae Iorga, deja invocate: \u201edin suflet comp\u0103timim pe unguri, ale c\u0103ror calit\u0103\u0163i de ras\u0103 suntem \u00een stare a le pre\u0163ui, pentru cumplita nenorocire la care i-au adus defecte tot at\u00e2t de \u00eensemnate \u015fi neputin\u0163a de a se conduce \u00een momente de criz\u0103\u201d.<\/p>\n<p>Dar problema noastr\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu e nici ce joac\u0103 Rusia sau Ungaria, nici dac\u0103 pariul Budapestei se va pr\u0103bu\u015fi sub greutatea propriilor orgolii \u015fi n\u0103zuin\u0163e de (mic\u0103) mare putere. Miza noastr\u0103 este proiectul regional al Rom\u00e2niei care, ast\u0103zi, st\u0103 sub semnul lui Caragiale: e doar sublim&#8230;<\/p>\n<p>Deocamdat\u0103, ne asum\u0103m un rol secundar \u00een regiune, ced\u00e2nd prim-planul Budapestei (\u015fi \u201etovar\u0103\u015filor ei de drum\u201d), de\u015fi geografia, resursele \u015fi istoria recent\u0103 ne-ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it la mai mult. De aici trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 orice discu\u0163ie serioas\u0103 despre Rom\u00e2nia \u00een prag de Centenar.<\/p>\n<p>Dan Dungaciu este profesor universitar la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi Pre\u015fedintele Funda\u0163iei Universitare a M\u0103rii Negre;<\/p>\n<p>Petri\u015for Peiu este lector universitar la Politehnica Bucure\u015fti \u015fi Directorul Departamentului de Analize economice a Funda\u0163iei Universitare a M\u0103rii Negre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scoaterea Bucure\u0219tiului de pe hart\u0103 Nu\u00a0obosesc s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc\u00a0mereu la profeticele\u00a0versuri ale lui\u00a0\u0218tefan Augustin Doina\u0219: \u0218i c\u00e2nd acest popor TEMBEL Va\u00a0pl\u0103ti, pentru tot, pentru toate, Ce vei face, Doamne, cu el, \u00cen CUMPLITA Ta bun\u0103tate? M-am\u00a0\u00eentrebat mereu, dup\u0103 ce am citit aceste versuri,\u00a0cum poate oare s\u0103 fie bunatatea divin\u0103, \u201ecumplit\u0103\u201d ? Ast\u0103zi, din p\u0103cate, \u0219tiu, dup\u0103 ce v\u0103d ce a f\u0103cut poporul rom\u00e2n cu el \u00eensu\u0219i dupa1989! Implicarea Rusiei \u015fi&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1669"}],"collection":[{"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1669"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1669\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1669"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1669"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/draculascastle.com\/wordpress\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1669"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}